Despre tăieri, creșteri de taxe și creștere economică

Acest articol va fi puțin mai lung și sunt sigur că își va lua doza lui de hate, dar cred că este nevoie să îl scriu.

După o lună și jumătate de negocieri și bulibășeală, România are un Prim-ministru în persoana fostului Președinte interimar. O persoană care a muncit toată viața în instituții de stat și care în vremuri de criză economică urmează să ia decizii pentru o economie și așa sufocată. Este singura precizare pe care o fac legat de o persoană, în rest am să încerc atât cât pot să păstrez un ton neutru pe parcursul articolului. Dar pe parcursul articolului veți vedea de ce acest aspect este relevant.

Și după o perioadă de dezbateri, Guvernul României vine cu o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Printre care:

• creșterea TVA de la 19% la 21%
• creșterea impozitului pe dividende la persoanele fizice
• creșterea accizelor pe alcool
• impozitări suplimentare pe la unele pensii, limitări pe la consilii de administrație
• o măsură pin care directorii din companiile de stat să își reducă salariile (dacă vor!)
• creșterea capacității ANAF de a colecta mai bine taxele și pentru lupta împotriva optimizării fiscale
• analiza unor companii de stat cu potențial de restructurare în – ați ghicit – energie, apărare și transporturi
• măsuri pentru întărirea controlului Statului

Și ni se mai spune că dacă luăm aceste măsuri totul va fi bine. Vom avea bani și vom primi fonduri europene – cf Președintelui Dan. Prima întrebare pe care aș vrea să o pun este:

Cine vom avea bani?

Pentru că în opinia mea când ești Președintele sau Prim-ministrul României și spui vom avea bani, ar trebui să te referi la poporul român, căruia tocmai i-ai redus veniturile (de fapt i-ai mărit cheltuielile) prin creșterea TVA (2%taxe în plus pentru toată lumea), creșterea unor accize (bem mai puțin) și alte tăieri. La această creștere de taxe se adaugă și creșterile de taxe pe proprietate, care se pare că au intrat în vizorul Guvernului Bolojan. Deci la modul generic, poporul român nu va avea mai mulți bani pentru că de fapt nu i s-a dat ci i s-a luat.

Poate vor avea mai mulți bani antreprenorii români. Păi ca să aibă mai mulți bani ar trebui să aibă mai mult business – dar și aici am unele îndoieli, pentru că antreprenorii români se adresează în primul rând pieței din România care va fi de principiu mai săracă, deci mai puțin business în România, iar în plus au crescut impozitele pe dividende – deci vor rămâne cu mai puțini bani. În schimb… dacă firma ta este deținută de un holding sau de o companie străină… ați ghicit din nou, nu îți cresc impozitele – adică dacă ești o companie străină sau ai un business suficient de mare care are eventual și parteneri străini sau este deținut de o companie străină, nu îți vor crește impozitele. Dar chiar și așa nu vei avea bani mai mulți. Poate doar prin comparație cu cei cărora le-au crescut impozitele.

Poate vor avea mai multi bani angajații de la Stat și cu ajutorul veniturilor lor, Guvernul va crea un efect în cascadă care se va vedea în toată economia. Greu de crezut, pentru că celor mai mulți dintre ei, Guvernul le-a tăiat sporurile. Deci nu ei. În plus se tot aude de reduceri de personal la anumite instituții ale Statului.

Poate vor fi bani, la companiile de Stat. Acolo unde Guvernul încearcă să îi convingă pe directori să își reducă în mod voluntar salariile și unde a spus că va face restructurări?

Dar sa nu tragem concluzii încă. Să vedem ce ne spune Legea Bugetului de Stat. Iar aici ar trebui să fac un disclaimer, pentru că am folosit datele din spațiul public și am luat ca bază datele furnizate de Europa Liberă, care între timp este posibil să fi suferit unele modificări. Dar principiul rămâne același. Și pe această bază, înțelegem că Guvernul României urmărește un deficit de 7%, iar instituțiile care vor avea mai mulți bani, în ordinea inversă de pe tricouri sunt următoarele:

Instituție	%
Ministerul Afacerilor Interne	2,7%
SIE	5,4%
Secretariatul General al Guvernului	8,4%
Ministerul Educației	9,9%
Ministerul Apărării Naționale	10,2%
SRI	11,6%
SPP	15,5%
Ministerul Justiției	16,8%
Ministerul Muncii	17%
Ministerul Transporturilor	19,7%
Ministerul Sănătății	35,1%
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene	37,9%
Ministerul Finanțelor	38,5%
SPP	52%
Ministerul Energiei	161,1%

După cum se poate vedea, cu puține excepții, ceva mai mulți bani la așa numitele instituții de forță ale Statului. Aș putea sa fac o analiză a acestor cifre pentru că de obicei, acolo unde îți pui banii, îți arăți intențiile și așteptările, dar nu este locul aici.

În timpul în care acest articol a fost scris, au mai fost reduse ceva sume pe la educație, bursele de merit ale elevilor și studenților fiind deja cazuri publice.

Ideea este că știm acum cine vom avea mai mulți bani.

Incapacitate de plată

După care Guvernul vine și ne spune că va trebui să mai taie prin diverse locuri și să vină cu măsurile din pachetele 2 și 3 pentru că altfel ne lovim de prăpastie (da e o ironie) și intrăm în incapacitate de plată prin octombrie (suntem în august)

Ce înseamnă asta?

Dacă ai un minim de habar, știi ca orice măsură fiscală îți produce efectele dorite (în cazul în care știi cu adevărat ce faci) cam în 6-12 luni, iar măsurile de azi pe mâine de multe ori mai mult te încurcă decât să te ajute.

Păi asta înseamnă că de fapt, băieții au ars deja banii în campania electorală și în perioada în care au anulat alegerile și au ajuns la fundul sacului după ce au intrat și în fondul de rezervă pentru a ajuta interese care nu sunt ale României. În condițiile în care România a avut 8,65%, dar de fapt 3,5% nu au fost ai noștri (la care nu am avut surse de finanțare oricum, așa că au trebuit luați din alte fonduri)

Cumva încerc să vă spun că de fapt acum devine evident faptul că de fapt de prin martie se știa foarte clar de lucrurile acestea, mai ales că de fapt Premierul era un fel de Președinte și la momentul acela nu s-a făcut nimic.

Iar dacă mai ai minim de bun simț financiar, înțelegi că toată tevatura cu pachetele 2 și 3 sunt de fapt frecție la picior de lemn pentru problema pe care o semnalezi, pentru că tăierea unor sporuri de ședință sau de consiliu de administrație și reducerea salariilor unor directori bine plătiți în companii de stat, nu vor rezolva mare lucru din punct de vedere fiscal la nivel de cash – nu discut aici moralitatea acestor salarii sau a salariilor și pensiilor din servicii sau justiție. În plus cred că în anii următori vom avea parte de o serie de procese cu statul în care respectivii angajați își vor recupera salariile. (sunt sigur că Guvernul știe asta)

Și cum se rezolvă asta?

În mod normal, problemele de cash pe termen scurt se rezolvă cu împrumuturi care pot fi acordate în termen scurt (deși nu mă omor după împrumuturile publice). Și aici sunt în principal 5 variante:

1. Împrumuturi de la instituțiile internaționale de credit – o alegere foarte proastă, dar despre care se vorbește mult în spațiul public pentru că nu se acordă repede și vine la pachet cu măsuri economice care până acum s-au dovedit a fi păguboase
2. Împrumuturi de la bănci internaționale – și aici e drept suntem penalizați de mult hulitul rating de țară
3. Împrumutul de la bănci românești (cu oarece limite) – dar se pot obține ceva bani
4. Credite fiscale dinspre companii – cred că sunt companii românești și străine care acționează în România care ar fi dispuse să plătească niște impozite în avans
5. Împrumuturi prin lansarea de obligațiuni către români, cu o dobândă considerabilă (pentru că oricum ne împrumutăm scump) – însă în felul acesta banii ar rămâne în țară și ar reintra ulterior în circuitul economic național. Iar pe fondul susținerii populare a Președintelui Dan, s-ar fi putut lansa o obligațiune promovată de Președinte, doar că momentan Președintele nostru are alte priorități

În mod normal, nu ai aborda o singură măsură ci ai avea un mix de măsuri.

Evident toate aceste măsuri ar trebui însoțite de măsuri care să stimuleze creșterea economică a unor sectoare pe termen lung, pentru a putea plăti împrumuturile din contramăsurile respective.

Însă Guvernul nostru nu face asta. Și mai ales, nu se gândește la nici o măsură din care ar putea plăti ulterior problemele create.

De ce? Și acum revin la comentariul pe care l-am făcut anterior la persoana Primului Ministru. Pentru că șeful Guvernului nu este obișnuit să producă ci să cheltuie. Iar dacă nu are are suficient pentru cheltuieli, să vină cu japca. Din păcate felul în care gândești nu se schimbă.

De unde ne dăm seama? asta se vede din felul în care a construit bugetul și a venit cu măsurile. Și-a întărit aparatul represiv, după care a mărit dările și a tăiat veniturile. Boierul vrea un castel mai mare, dar nu se gândește să producă mai mult pentru asta, ci caută măsuri ca să strângă cureaua altora.

Un fel de concluzii

Probabil că aș putea să continui cu analiza noastră zile în șir, pentru că subiectul este foarte vast. Însă este cazul să tragem și niște concluzii.

În primul rând aș spune că măsurile în cel mai bun caz (dacă vreau să fiu foarte pozitiv) sunt doar o rezolvare de moment a situației cu consecințe negative pe termen mediu.

Apoi cum nu se vede nici un fel de măsură de stimulare economică (nici măcar sectorială) toate aceste măsuri nu pot duce decât la scăderea consumului populației și la scăderea competitivității pieței.

Cele mai multe dintre măsuri lovesc în IMM-uri și companii locale ale căror competitivitate va fi afectată, generând frustrare, pierderi și falimente (sau închideri de activitate) cu consecința acaparării piețelor respective de companii internaționale sau companii care se fiscalizează în alte zone.

Companiile românești cu ceva flexibilitate (cele care vând servicii prin Internet sau lucrează pentru companii străine) se vor reloca.

Probabil că pe termen mediu Guvernul nu își va atinge țintele fiscale creând probleme și mai mari, pentru că istoric vorbind putem constata că pe termen lung nu poți să colectezi mai mulți bani decât pot oamenii să plătească.

Sau poate că sunt eu pesimist și îmi scapă ceva. Om vedea. Să ne ajute Dumnezeu!

PS – dacă vrei să vezi și alte analize asupra unor elemente de macroeconomie, poți vedea aici.